Conceptul de dezvoltare durabila se refera la acel tip de dezvoltare economica ce asigura satisfacerea necesitatilor generatiei prezente fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile lor cerinte.
    Dezvoltarea durabila a resurselor regenerabile de energie pune in prim-plan, in ceea ce priveste industria energetica, urmatoarele obiective: reorientarea tehnologiilor de producere a energiei si punerea sub control a riscurilor acestora; conservarea si sporirea bazei de resurse, reducerea emisiei de CO, dezvoltarea resurselor regenerabile; unificarea proceselor de luare a deciziilor privind energia, economia, in general si protectia mediului, in special.
    Prin „energie regenerabila“ se intelege energia derivata dintr-un larg spectru de resurse, toate avand capacitatea de a se reinoi, ca de exemplu: energia hidraulica, solara, eoliana, geotermala si din biomasa (resturi menajere, municipale, din industrie si din agricultura).
    Aceste resurse de energie pot fi utilizate pentru generarea de energie electrica in toate sectoarele de activitate, pentru generarea de energie termica necesara proceselor industriale si incalzirii locuintelor, pentru producerea de combustibili necesari transporturilor. Tehnologiile de producere a energiei din resurse regenerabile se afla pe diferite stadii de dezvoltare si comercializare. Din energiile obtinute din surse regenerabile, in anul 1998, in SUA, 55% proveneau din sursa hidraulica, 38% din biomasa, inclusiv deseuri solide municipale, 5% din sursa geotermala, 1% din sursa solara, 0,5% din sursa eoliana. Resursele regenerabile de energie sunt disponibile pe tot globul si se gasesc din abundenta.
    Tehnologiile energetice bazate pe resurse regenerabile genereaza relativ putine deseuri sau poluanti care contribuie la ploile acide, smoguri urbane, sau care sa determine probleme de sanatate si nu impun costuri suplimentare pentru depoluarea mediului sau pentru depozitarea deseurilor. Posesorii de sisteme energetice bazate pe resurse regenerabile nu trebuie sa fie ingrijorati de schimbarile potentiale globale ale climatului generate de excesul de CO2 si alte gaze poluante. Sistemele energetice solare, eoliene si geotermale nu genereaza CO2 in atmosfera, dar biomasa absoarbe CO2 cand se regenereaza si de aceea intregul proces de generare, utilizare si regenerare a biomasei conduce la emisiuni globale de CO2 apropiate de zero.
    In prezent exista deja mai multe tehnologii energetice regenerative, alternative la arderea combustibililor fosili de producere a energiei, si anume energia hidraulica, eoliana, nucleara, geotermica, tehnologia de conversie a energiei solare, biomasa, etc. In continuare se prezinta sintetic aceste realizari tehnologice in domeniul sistemelor energetice bazate pe resurse regenerabile de energie.

Energia solara

Soarele este una din miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe întregul Pamânt. Energia solara care ajunge pa pamânt in 40 de minute ar fi ajuns pentru acoperi nevoia de energie pe un an întreg a întregii omenirii. Omul utilizeaza într-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata-petrolul si carbunele-încât rezervele se vor epuiza în a doua parte a secolului viitor. Mai demult s-a crezut ca centrala atomica este o solutie alternativa, dar gradul sau de periculozitate este demonstrat de catastrofa de la Cernobâl, din 1986. S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea înlocui combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea ce mai mare.

Radiatia solara

    Atmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe 20% sin radiatia solara; astfel pe suprafata solului ajung doar 50 % din ea. Chiar si asa însa aceasta cantitate este de 170 de milioane de ori mai mare decât productivitatea celor mai mari centrale. În zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisiurilor, focul izbucnind datorita focalizarii razelor solare prin picaturile de roua, care se conporta ca niste lentile optice. Grecii au utilizat energia solara înca din 400 î.e.n. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticla pline cu apa. În 200 î.e.n. ei si chinezii foloseau oglinzi concave în acest scop.
    În cuptorul solar modern, lumina solara este folosita pentru a gati, o oglinda concava (reflectorul) focalizeaza razele soarelui pe mâncare sau pe vas. În unele cuptoare se foloseste un sistem de oglinzi plate pentru a directiona razele soarelui pe alimente.Pe aceeiasi idee se bazeaza si functionarea furnalului solar. În Mont Luis, Franta, s-a construit o cladire cu mai multe nivele, cu o latura acoperita de oglinzi, astfel încât totalitatea lor sa formeze o uriasa oglinda concava. Camera de încalzire din focar poate încalzi pana la 3000 o Celsius – la aceasta temperatura se topesc majoritatea motalelor.

Cladiri încalzite de soare

Într-o oarecare masura orice casa este încalzita de soare, dar unele dintre ele sunt proiectate pentru a folosi cât mai bine aceasta sursa de energie gratuita. Aceste case au ferestre mari în partea unde cad razele soarelui la amiaza, iar pe partea mai racoroasa, mai mici. În multe locuri se monteaza obloane sau jaluzele confectionate din material iyolat termic care se închit noaptea, astfel sa se pastreze caldura primita în timpul zilei. Aceasta se numeste folosirea pasiva a energiei solare.     În multe gospodarii, energia solara se foloseste la încalzirea apei. Lumina soarelui încalzeste apa rece care curge prin panourile plate si închise, numite colectoare. De obicei se monteaza pe acoperisul caselor, sub un unghi care sa permia absorbtia unei cantitati cât mai mari de energie.

Bateriile solare

Bateriile soalare sunt niste instrumente electronice, care utilizeaza fonomenul fotoelectric, pentru producerea energiei electrice. Într-o fotocelula de genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe astfel de celule in serie, pentru ca bateria solara sa se poata foloso ca sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randament mai scazut, dar sunt functionale si la temperaturi mult mai ridicate. De ceea se folosesc pentru alimentare cu energie a satelitilor, mai expusi radiatiei solare. Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, semena calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz.

    Avionul solar Challenger a zburat peste Canalul Mânecii având ca singura sursa de energie lumina soarelui. Panourile solare care îi acopereau aripile generau suficient curent pentru a roti cu o turatie corespunzatoare elicea.

Curent fara retea de transport la distanta

În locurile mai greu accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a curentului necesar unei gospoderi este furnizata de panourile solare. O parte din curentul astfel generat este folosit pentru încarcarea unor acumulatori, astfel alimentarea cu energie electrica nu se întrerupe odata cu lasarea serii.     Bateriile solare ofera siguranta mare. Odata montate, aproape nu necesita revizie în continuare. Anii întregi pot functiona fara nici o supraveghere. În Mare Britanie (U.K.) panourile solare furnizeaza energie electrica farurile fara personal. Un rol asemanator îndeplinesc si în statiile ce urmaresc evolutia vremii în larg, pe mare si pe tarm.

    Pentru a genera curent fotocelulele necesita lumina, nu caldura, de aceea poate functiona farul de 360 KW al unei piste de aterizare in mijlocul unei pustietati înghetate si Alaska. Înca din anii ’60, satelitii artificiali de comunicatii sunt alimentati cu ajutorul unor panouri solare enorme. Varianta cea mai avansata este statia cosmica Freedom, care va fi lansata pe orbita la sfarsitul secolului. Aceasta va fi echipata cu opt panouri solare, asemanatoare unor aripi, care vor transforma lumina solara într-o putere electrica de 75 KW.
    Daca se va realiza proiectul maret al inginerului american dr. Peter Glaser, in secolul XXI un sistem de centrale cosmice va furniza cantitatea de energie electrica necesara omenirii. Dupa conceptia Doctorului Glaser, in jurul Pamântului s-ar roti o flota de 40 de sateliti (SPS), centrale solare generatoare de energie din radiatia solara. Energia generata în fotocelule va fi transformata în microunde si acestea ar fi trasmise prin statii de recetie terestre. Potrivit Biroului European pentru Navigatie Cosmica, de 40 de SPS-uri ar acoperi un sfert din necesarul energiei electrice al Uniunii Europene în jurul anului 2040.     Exista însa o problema: aceasta radiatie, de microunde, de putere mare ar arde orice pasare sau om întalnit in cale, care nu s-ar afla intr-o aeronava de metal. Cu toat acestea mulsi savanti sunr extre de convinsi ca mare parte a energiei va fi furnizata în viitor de centralele cosmice.

TURNURILE SOLARE

    Anuntat de cativa ani, Solar Tower e unul din cele mai abitioase proiecte de energie alternativa din istorie. Uzina urmeaza sa produca la fel de multa energie ca un mic reactor nuclear, dar fara pericolele acestuia. Inaltimea acesteia va fi dubla fata de cea mai inalta cladire de pe Pamant, CN Tower din Canada.

Solar Tower este goala pe dinauntru, ca un horn. La baza sa se afla un sistem de captare a energiei solare – o portiune circulara, transparenta, ce masoara in jur de 10 mii de hectare suprafata. Aerul de sub sistem se incalzeste datorita luminii solare si se ridica prin convectie, in cladirea sub forma de horn. Aici, in timpul ascensiunii, aerul accelereaza pana la viteza de 55 km/h, punand in functiune 32 de turbine, care genereaza energie electrica in mod similar cu un sistem de mori de vant.

    Solar Tower are un avantaj mare fata de morile de vant sau de generatorii solari: poate functiona fara vant, si timp de 24 de ore pe zi. Datorita multimii de celule solare, aerul se incalzeste in timpul zilei, permitandu-i sa functioneze incontinuu si in absenta soarelui. Desi initial s-a anuntat ca uzina va fi pusa in functiune anul acesta, totusi constructiile nu vor incepe mai repede de 2006, a declarat Roger Davey, presedinte al EnviroMission Limited, din Melbourne, Australia, compania care se ocupa de acest proiect. Cumpararea fermei, situata in apropiere de Mildura, Victoria, a costat 1 milion de dolari, si este “un foarte mare pas” in cadrul proiectului, a spus Davey. Pana acum, cea mai mare piedica in cadrul proiectului sunt costurile, care variaza intre 500-750 milioane de dolari. Davey nu a dezvaluit pretul total al proiectului, dar a compania sa va folosi unele inovatii ingineresti care reduc costurile si maresc eficienta.
    Momentul ales pentru dezvoltarea proiectului e foarte bun. In timp ce pretul petrolului trece de 50 de dolari pe baril, multe tari cauta metode ieftine de producere a energiei, si in acelasi timp metode pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera. “E momentul potrivit”, a fost de parere Davey. “Lumea cauta o imensa sursa de energie regenerabila.” Estimarile arata ca Solar Tower va genera 200 de megawatti, destul pentru ca sa alimenteze cu energie electrica 200 de mii de locuinte, iar in acelasi timp ar reduce emisiile de gaze cu efect de sera, cu 830 de mii de tone anual.
    “Hornurile(turnurile) solare au devenit un domeniu aparte, in atentia cercetarilor”, considera S.A. Sherif, profesor de mecanica si inginerie aerospatiala la Universitatea din Florida. Sherif a scris cateva lucrari pe tema acestei noi tehnologii la inceputul anilor ’90 si este editorul tehnic al jurnalului stiintific Solar Energy (Energie Solara).
    Desi costisitoare, turnurile solare “creeaza energie gratuit”, spune Sherif. In plus, s-a dovedit ca aceasta tehnologie alternativa functioneaza: un turn solar, inalt de aproximativ 300 de metri, a fost construit in Spania in 1981 de catre inginerul german Schlaich Bergermann si partenerul sau. Producand 50 de kilowatti, acesta a functionat timp de sapte ani. Dar cum pretul petrolului era doar 15 dolari pe baril la mijlocul anilor ’80, nu au existat motive pentru a se construi unul mai inalt. Iar cand e vorba de astfel de constructii, marimea conteaza. “Cu cat e mai inalt turnul, cu atat creste eficienta”, a spus Sherif. In ciuda optimismului generat de proiectul Australian Solar Tower, investitorii particulari ar putea fi descurajati de faptul ca e nevoie de 10 ani sau mai mult pana cand ar recupera investitia initiala. “Proiectul are nevoie de finantare din partea guvernului pentru a fi dus la bun sfarsit”, a adaugat Sherif.
    Acelasi lucru a fost valabil si pentru energia nucleara, o tehnologie mult mai complexa si mai periculoasa. Si totusi, guvernul american a investit sume imense in energia rezultata din puterea atomului. Dar aceasta nu a fost o investitie foarte bine cantarita, considera Sherif. “Energia creata de uzinele nucleare e inca foarte scumpa, si mai exista problema deseurilor”. Si, in timp ce exista un interes innoit in energia nucleara, resursele mondiale de uraniu sunt limitate - in timp ce energia solara nu, a continuat el.
    EvinroMission a semnat un contract cu o companie din China, care va construi cateva astfel de turnuri solare in aceasta tara, a spus Davey. “China va avea mare nevoie de energie in viitor si doreste sa apeleze si la energia regenerabila.” Alte zone, precum sudul Asiei, Orientul Mijlociu sau sud-vestul Statelor Unite, primesc destula radiatie de la Soare pentru a fi construi turnuri solare, a incheiat oficialul.

Energia geotermala

Energia geotermala este rezultatul a doua fenomene diferite: radioactivitatea naturala a solului sau prezenta unor roci fierbinti in apropierea unor pungi de lava. Resursele energetice geotermale includ vapori supraincalziti, apa fierbinte, pietre uscate fierbinti, magma fierbinte si zone incalzite ale suprafetei pamantului. Costul energiei electrice produsa geotermic a fost in anul 2001 de aproximativ 0,05…0,08 $/kWh. Emisiile de dioxid de carbon sunt reduse considerabil (cu 25% fata de cele mai bune centrale pe gaz si cu 50% fata de cele mai bune centrale pe pacura).

Energia geotermala poate fi:    • de inalta temperatura (caracteristica zonelor vulcanice), panzele de apa limitrofe ajungand la sute de grade, realizand o vaporizare partiala care se utilizeaza intr-o centrala electrica. Accesul la panza de apa este dificil. Uneori, adancimea de foraj poate depasi 10.000 m;    • de joasa temperatura, accesibila in orice parte a globului. Temperatura scoartei pamantesti creste in adancime cu 3°C la fiecare 100m. Diferenta de temperatura creata ar putea fi aplicata in termoficare prin recircularea fluidului in pompe de caldura, nu in producerea energiei electrice.

Energia termofotovoltaica

    O metoda relativ noua de producere a energiei electrice ce se bazeaza pe celule de combustie care convertesc energia termica sau radiatiile infrarosii, produse prin arderea gazelor naturale sau prin concentrarea energiei solare, in energie electrica. Elementul de baza al noii metode este o celula solida de combustie cu oxizi (Solid Oxides Fuel Cell SOFC), iar productia de energie se realizeaza prin conversia chimica a substantelor, si nu prin ardere. Gazul natural desulfurizat, la o temperatura de 1000°C, este adus in proximitatea unor celule termofotovoltaice formand astfel pile de combustie, in care moleculele se „rup“ si se separa in hidrogen si oxid de carbon. Hidrogenul se uneste cu oxigenul din aer pentru a forma apa si electroni ce genereaza curentul electric.
    Procesul de producere a energiei electrice este similar cu inversul procesului de electroliza. Intrucat celulele termofotovoltaice convertesc combustibilul direct in energie electrica de doua, trei ori mai eficient decat o poate face conversia termodinamica, pilele de combustie constituie, prin definitie, o tehnologie specifica nepoluanta si sunt o sursa potentiala energetica de mare perspectiva care este foarte eficienta, nezgomotoasa si nepoluanta, compatibila cu politica de resurse energetice regenerabile, fiabila si durabila (nu au piese in miscare).
    O pila de combustie converteste aproximativ 50…60% din energia hidrogenului in energie electrica si produce apa la circa 300°C, temperatura ideala pentru incalzirea mediului din cladiri. Producerea energiei electrice prin celule de combustie si folosirea apei pentru incalzirea cladirilor ar putea deveni atat de ieftine incat sa devina competitive fata de energia produsa in termocentrale sau in centrale nucleare. Unele firme din Europa si din SUA au obtinut in anul 2001 certificarea CE pentru centrale de incalzire cu pile de combustie. Tehnologia hidrogenului a ajuns aproape de faza de comercializare si in aplicatiile mobile (transport auto). Tendinta este clara deoarece pilele de combustie au randament dublu fata de motoarele actuale, iar emisiile sunt practic vapori de apa.

Centralele energetice bazate pe biomasa produc prin valorificarea (coarderea) reziduurilor agricole, industriale sau menajere, in arzatoare, alaturi de carbune, titei sau gaze, sau prin convertirea biomasei in gaze combustibile care pot substitui arderea gazelor naturale. Puterea instalata in asemenea centrale este de circa 20 MW, randamentul global al procesului de convertire in energie este de circa 20%, iar costul energiei electrice produse a fost de 0,08…0,12 $/ kWh in anul 2001. Capacitatea instalata in lume de energie bazata pe biomasa era in anul 2001 de circa 25.000 MW. Cercetarile in domeniu se concentreaza pe dublarea sau chiar triplarea randamentului de conversie, pe reducerea pretului de cost si pe solutionarea depozitarii cenusilor rezultate.

    De exemplu, o ferma de 900 porci furnizeaza deseurile organice si resturile de hrana pentru o centrala furnizoare de electricitate si caldura. Resturile fermenteaza si se produce gaz de buna calitate, care este folosit drept combustibil. Aceasta centrala pe biogaz inlocuieste anual 300.000 litri de motorina prin procesarea a 4000 m3 balegar lichid, 2000 t deseuri porumb si 5000 t alte reziduuri. Inca un efect pozitiv il constituie diminuarea poluarii mediului.
Concluzii:
    In ciuda succeselor obtinute in dezvoltarea tehnologiei de producere a energiei din surse energetice regenerabile, costul energiei electrice obtinute din aceste resurse este inca mai mare decat costul energiei electrice generate prin arderea combustibililor fosili. Costul energiei electrice generate din resurse regenerabile ar fi mai mic decat cel al energiei din retea daca cheltuielile indirecte (depoluarea mediului, costuri medicale, costuri de securizare a energiei) generate in procesul producerii energiei electrice prin arderea combustibililor fosili ar fi incluse in costul unitatii de energie electrica.
    Gradul de utilizare a energiilor regenerabile s-a imbunatatit mult in ultimii ani, beneficiind in mai multe tari de sprijin direct din partea guvernelor.
Desi este riscant sa se faca previziuni stiintifice, institutiile de renume considera ca energia regenerabila va veni in prim-plan si va juca un rol important in lumea de maine, incepand cu acest deceniu al mileniului al treilea. Intr-un scenariu elaborat de o firma europeana de specialitate, aportul energiilor conventionale se va aplatiza incepand cu anii 2020–2030, in schimb contributia energiilor regenerabile va continua sa creasca astfel incat sa acopere in anii 2040–2050 peste 30…50% din necesarul mondial de energie.
    In secolul XXI-lea, in cazul in care populatia globului nu ar creste mai mult si ar ramane la cifra actuala de 6 miliarde de locuitori, economia mondiala ar necesita un consum energetic de circa 9 ori mai mare decat actualul consum energetic. In conformitate cu alte previziuni, in acest secol populatia globului va fi de minimum 10 miliarde de oameni, iar consumul energetic necesar va fi de 45…70 de ori mai mare decat cel actual. Se spera ca resursele regenerabile de energie vor da raspuns acestor cerinte de crestere a productiei energetice.
    Romania are un potential bun al surselor regenerabile de energie. De asemenea, s-a acumulat o experienta deosebita in cadrul activitatilor de cercetare – dezvoltare in domeniu. Prin proiecte demonstrative de succes se poate recastiga increderea in tehnologia surselor regenerabile si se verifica economicitatea acestora. Pentru acestea, obiectivele concrete ale activitatilor de cercetare – dezvoltare trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de baza:
   • depasirea principalelor bariere in calea dezvoltarii surselor regenerabile de energie: costuri, eficienta sistemelor si institutionala;
   • alinierea la reglementarile si procedurile specifice UE in domeniu;
   • integrarea sistemelor regenerabile in sistemele energetice nationale.

Pila de combustibil

    Ideea pilei sau bateriei de combustibil (in engleza fuel cell, in franceza pile a combustion) este din cele mai seducatoare. Fiind actionate pe baza de hidrogen lichid, masinile ale caror motoare sunt inlocuite cu asemenea dispozitive prezinta avantajul de a fi nu numai mult mai silentioase, dar si nepoluante, deoarece emisiile lor se reduc la vapori de apa. Totusi, in ciuda milioanelor si milioanelor de dolari investiti in cercetari si experimentari, persista greutati catusi de putin neglijabile. Hidrogenul lichid nu e usor de stocat, pilele de combustibil au nevoie de o perioada de "incalzire", iar performantele sunt cu mult inferioare celor ale motoarelor cu benzina. Pe deasupra, procesul extragerii hidrogenului din apa necesita mari cantitati de energie (combustibili fosili) si este destul de poluant. Cu alte cuvinte, ce castigi pe mere dai pe pere... Un expert in constructia de automobile, prof. Garel Rhys considera ca e nevoie de cel putin inca 10 ani pana cand sa se inregistreze progrese cu adevarat semnificative. "Compania General Motors a cheltuit cu mult peste un miliard de dolari pe tehnologia bateriilor de combustibil, dar costul acestor baterii trebuie redus cu 80 la suta pentru a putea rivaliza cu motoarele actionate pe baza de benzina", afirma el.

Motoarele mixte

    Daca ar fi sa ne luam dupa exemplul unor staruri de la Hollywood, viitorul ar apartine automobilelor hibrid, actionate de motoare mixte. Vedete cunoscute, ca Billy Crystal, Harrison Ford, Susan Sarandon, au putut fi vazute conducand masini de tipul Toyota Plus, care folosesc curentul generat de motorul pe benzina pentru a pune in functiune celalalt motor, electric, cu care sunt prevazute. Rezultatul este un randament sporit in privinta consumului de carburant. Va mai trebui insa sa asteptam pana cand pretul unor asemenea masini hibrid se va putea compara cu cel al automobilelor obisnuite, sustine prof. Rhys. Ce rost are, spune el, sa dai pe un automobil mini cat ai da pe o limuzina, intreaba el. In plus, performantele nu intrec pe cele ale masinilor pe motorina. Exista si varianta hibrizilor care combina motoare pe benzina cu motoare actionate pe baza de gaze lichide.

Biocombustibilii

In anii '50, un fermier britanic, Harold Bate, a inventat un dispozitiv botezat "digester" ("digeratorul"), care transforma dejectiile animaliere in gaz metan, folosit drept carburant pentru punerea in functiune a unei autocamionete. Ce-i drept, ideea nu a "prins", dar nu putini sunt aceia care sunt incredintati ca ea pune in lumina o importanta resursa potentiala in vederea unei solutii alternative ieftine. Masa vegetala constituie o alta posibila resursa. Asa, de pilda, oamenii de stiinta britanici intreprind in prezent un studiu asupra obtinerii de bioetanol din "heather", vegetatie marunta tipica reliefului scotian. In Franta, bioetanolul in amestec cu benzina este folosit pe post de combustibil la anumite tipuri de masini. Iar in Brazilia, un numar de vehicule auto sunt puse in miscare cu ajutorul etanolului obtinut din frunzele care invelesc stiuletii de porumb.

O alta solutie alternativa o constituie uleiul comestibil, adica untdelemnul, care poate inlocui cu succes motorina. Dupa ce a fost folosit la gatit in lanturile de restaurante de tip fast food si nu numai, uleiul comestibil care se aduna in mari cantitati poate fi utilizat si ca biocombustibil. De altfel se pare ca motorul diesel care functioneaza pe baza de motorina a fost initial conceput pentru a functiona pe baza de ulei de arahide.

Aerul comprimat

    In ultimii ani, pe strazile a diverse orase din lume au aparut vehicule care circula cu ajutorul aerului comprimat. Inventatorul lor, inginerul francez Guy Negre, scoate in evidenta caracterul total nepoluant al acestui gen de combustibil. Depozitat in rezervoare speciale, aerul comprimat actioneaza un sistem de pistoane care pot imprima masinilor viteze de pana la 110-180 kilometri pe ora. Asemenea vehicule sunt ideale pentru orase cu un grad inalt de poluare, cum ar fi Ciudad de Mexico sau Cape Town, dar, exista, totusi, un dar: pentru comprimarea aerului e nevoie de o cantitate apreciabila de energie electrica. O alta alternativa atragatoare o constituie energia solara, dar deocamdata nici aceasta moda nu a "prins". La nivelul cercetarilor exista, insa, o mare doza de entuziasm, dovada constituind-o si frecventele intreceri intre automobilele prevazute cu panouri solare, puse la punct de diferite echipe de oameni de stiinta.

Panouri Solare

Panourile fotovoltaice presentate mai jos, produc energie electrica in cantitate corespunzatoare puterii pentru care au construite. Romania dispune de o cantitate de energie solara mult mai mare decat alte tari dezvoltate (Gemania, Austria, Belgia , Olanda, etc) , ceea ce face ca utilizarea oricarui panou solar, pentru producerea curentului electric, in locatii unde nu exista acces la reteaua nationala de energie, sa devina foarte interesanta. Daca luam in considerare costurile de instalare si faptul ca energia electrica produsa este gratuita, folosirea lor in diverse aplicatii, fac din panourile solare cea mai buna optiune.

Generatoare Eoliene Whisper

Energia electrica obtinuta cu ajutorul generatoarelor eoliene Whisper, poate sustine foarte usor necesarul de energie pentru iahturi, barci, cabine, case la tara, cabane, mici ferme sau birouri fara posibilitatea conectarii la reteaua nationala de energie. Adaugarea unor panouri solare pentru energie electrica , poate compensa lipsa vantului in zilele si lunile calme. Fiecare sistem poate include un sistem EZ-Wire care este un controler de incarcare a bateriilor integrat.

Micro-Hidro Turbine

    Microhidro turbinele electrice sunt cele mai eficiente si ieftine gereratoare de energie electrica. Daca aveti un mic parau, sau un rau, in apropiere cabanei sau casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 3m, sau 0,5litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 10m , nu ezitati sa folositi un generator hidro electric. Veti avea energie ecologica, gratuita si nelimitata.

Pompe Solare - pompa ecologica pentru apa Pompa solara LJ

Pompele cu fiabilitate ridicata fara motor circular. Nu e necesar folosirea unei baterii. Aceasta pompa nu necesita intretinere si functioneaza cu un panou solar mic de 12 W , fara probleme. Este foarte utila pentru pomparea apei potabile, apa pentru incalzire solara, apa necesara unui dus de plaja si pentru irigarea gradinii. Aceasta pompa functioneaza cu energie solara pe tot parcursul zilei. Este o pompa cu debit scazut si nu sunt probleme care pot aparea din cauza nisipului.

Fuziunea termonucleara controlata

    Fuziunea termonucleara controlata poate contribui la aprovizionarea cu energie pe termen lung, raspunzand deci cerintelor de dezvoltare durabila pentru o aprovizionare centralizata sigura a electricitatii de baza. Din motive legate de complexitatea cunostintelor fundamentale de fizica si a problemelor tehnologice ce trebuie rezolvate, dezvoltarile necesare pentru posibila aplicare a fuziunii in productia de energie vor avea in mod necesar aspectul unui proces in mai multe etape, fiecare dintre acestea avand un impact asupra urmatoarei. Totusi, in perioada de timp imediat urmatoare cercetarea asupra tehnologiilor de fuziune poate conduce la rezultate tehnologice secundare utile.

Eforturile desfasurate in contextul programului de cercetare european integrat privind fuziunea termonucleara controlata au permis Europei sa devina un lider mondial in domeniul cercetarilor de fuziune prin confinare magnetica. Progresele realizate in cercetare si rezultatele obtinute in special cu instalatia tokamak europeana JET fac acum posibil sa se aiba in vedere trecerea la “etapa urmatoare”, care va produce o instalatie capabila sa genereze reactii de fuziune in conditii comparabile cu cele dintr-un reactor pentru producere de energie.     Incheierea lucrarilor pregatitoare privind proiectarea detaliata a “etapei urmatoare” in contextul proiectului de cooperare internationala ITER fac posibila adoptarea unei decizii privind lansarea acestui proiect si constructia instalatiei.

    Obiectivul acestui proiect va fi demonstrarea fezabilitatii stiintifice si tehnologice a productiei de energie prin fuziune, tinand seama de aspectele socio-economice. Intelegerile explicite pentru implementarea proiectului vor depinde de rezultatele negocierilor aflate actualmente in curs in cadrul cooperarii internationale si de dezvoltarile ulterioare, indeosebi de deciziile adoptate privind contributia Europei la proiectul ITER si amplasamentul pe care urmeaza a se monta instalatia. Va fi necesar sa fie stabilit un cadru legal adecvat.     Participarea la initiativa ITER necesita implementarea unui program insotitor cuprinzand urmatoarele elemente: functionarea instalatiei JET astfel incat sa rezulte beneficii din perfectionarile realizate in mod curent. Participare posibila la activitatile de cercetare necesare pentru scoaterea din functiune a instalatiilor de fuziune, continuarea cercetarilor de fizica si tehnologie a fuziunii, incluzand: studiul si evaluarea procedeelor de confinare magnetica si in special continuarea constructiei “stellarator”-ului Wendelstein 7-X si exploatarea instalatiilor existente in cadrul asociatiilor Euratom; activitati coordonate privind cercetarea tehnologica, in special cercetarea privind materialele pentru fuziune.