DE UNDE VINE PERICOLUL?

    Odata cu trecerea timpului , a dezvoltarii tehnologiei si implicit a necesitatii crescute de combustibil si energie, a avut loc o crestere necontrolata a acestora. Aceasta a condus direct la un factor de poluare ce tinde spre maxim intr-un timp de cateva decenii .S-a dovedit ca in acelasi timp poluarea este si principala cauza a incalzirii globale.
    Principala schimbare are loc in atmosfera. Industria, transportul, agricultura produc asa numitele "gaze de sera" cum ar fi bioxidul de carbon (CO2) , metanul (CH4), oxidul nitros (N2O) si altele. Aceste gaze, raspandite in natura, constituie mai putin de un procent al atmosferei totale care consta, in marea ei majoritate, din oxigen (21%) si azot (78%). Insa gazele de sera sunt esentiale, deoarece ele actioneaza ca o cuvertura in jurul Pamantului. Fara aceasta cuvertura naturala, suprafata Terrei ar fi aproximativ 30-35oC mai rece decat in prezent.

In esenta, clima e controlata de balanta de lunga durata a energiei Pamantului. Radiatia care vine de la soare, in principal in forma de lumina vizibila, se absoarbe de catre suprafata Terrei si de catre atmosfera de asupra ei. In mediu, radiatiei absorbita e egala cu volumul de energie transmis in cosmos in forma de radiatie de caldura infrarosie. Gazele de sera capteaza careva caldura in partea de jos a atmosferei, alta parte se emana in cosmos de catre partea ei de sus, troposfera. Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, precum si deforestarea, diverse practici agricole si industriale modifica compozitia atmosferica. Aceasta a condus la cresterea de doua ori a cantitatii bioxidului de carbon in aer, a sporit concentratia metanului de 145% in exces la volumul , care a existat in mod natural, concentratia oxidului nitros a sporit de 15%.

Gazele de sera in exces maresc cantitatea de radiatie absorbita de atmosfera si treptat, are loc incalzirea planetei. Incepand cu anii 1850, temperatura ei medie a crescut cu jumatatea de grad. Pentru urmatorii o suta de ani se prognozeaza o incalzire globala de 1-3,5oC.
    Aparitia si dezvoltarea fiintelor umane, conform unor teorii, se datoreaza scaderii bruste a temperaturii si reducerii cantitatilor de precipitatii pe intreaga suprafata a globului. Schimbarile climei au determinat din acel moment destinul omenirii, stramosii oamenilor reactionand in mare masura prin adaptare, prin migrare si prin sporirea inteligentei, reusind astfel sa supravietuiasca pana acum. Daca anterior clima globala a schimbat fiintele umane, astazi acestea par sa schimbe clima globala. Daca pronosticurile actuale se vor dovedi corecte, schimbarile climei in secolul urmator vor fi mai mari decat orice alte schimbari de la rasaritul civilizatiei umane.

DE CE AR CAUZA INGRIJORARE INCALZIREA PLANETEI?

    Se poate schimba modelul regional al participantilor. De exemplu, regiunile cu latitudine medie si inalta, ca de exemplu Europa, ar putea suferi de o incidenta mai mare a valorilor de caldura, inundatiilor si secetelor pe masura schimbarii climei planetare. La nivel global se anticipeaza ca ciclul evaporare - transpirare va deveni mai rapid. Aceasta inseamna ca va ploua mai mult, dar apa se va evapora mai repede, lasand solurile mai uscate in timpul perioadelor critice ale sezonului de crestere. Secetele noi sau mai grave, indeosebi in tarile mai sarace, pot reduce rezervele de apa curata, proaspata pana la nivelul in care sanatatea publica se va pune serios in primejdie. Probabil, schimbarea climei va avea impacturi foarte diverse, in majoritate lor adverse, asupra sanatatii umane. Cresterea pronosticata a duratei si frecventei valorilor de caldura va spori rata mortalitatii ca rezultat al stresului de caldura, indeosebi in lipsa conditionarii aerului. Se anticipa, de asemenea, ca schimbarea climei va conduce la transmiterea potentiala a bolilor infectioase, inclusiv malaria, febra tropicala, frigurile galbene, largind spectul de organisme, ca, de exemplu, insectele, care ar transmite aceste boli in zona temperata, inclusiv anumite parti ale Europei.

Zonele climaterice si agricole se pot deplasa spre poli. In regiunile cu latitudinile medie, se anticipeaza o deplasare cu 200-300 km pentru fiecare grad Celsius de incalzire. Secetele de vara mai acute pot reduce recolta medie cu 10-30%.     Zonele mai apropiate de poli pot beneficia de temperaturi mai inalte, insa conditiile pedogeologice nu vor permite acestor tari sa compenseze recoltele reduse din regiunile mai productive de astazi. In zonele subtropicale si tropicale oride si seminarele va spori, probabil, riscul foamei.

    Topirea ghetarelor si expansiunea termica a apelor maritime pot conduce la cresterea nivelului marilor, ceea ce ar ameninta zonele de litoral situate la nivel jos si insulite mici cu populatie de sute de milioane. Nivelul global al marilor deja s-a ridicat cu aproximativ 15 cm pe parcursul veacului trecut, iar incalzirea globala va cauza in continuare o ridicare de 18 cm catre 2030. Daca tendintele actuale de emisie a gazelor de sera vor continua, ridicare nivelului marii va atinge 65 cm catre anul 2100. Cele mai vulnerabile zone vor fi cele de litoral, neprotejate si dens populate, ale celor mai sarace tari ale lumii. Sute de milioane de oameni pot fi siliti sa migreze, creand probleme serioase in alte zone ale lumii. Pentru Republica Moldova se prognozeaza o incalzire generala a timpului si o crestere a umiditatii in perioada rece a anului. Vara secetele pot fi mai frecvente si mai adanci, insuficienta de apa in sol poate fi mai sporita. Precipitatiile in forma de averse pot conduce la spalarea mai intensa si degradarea in continuare a solurilor. Se anticipeaza o mai mare instabilitate a timpului, poate creste riscul calamitatilor naturale.

CE TREBUIE SA FACEM CA SA DIMINUAM CONSECINTELE NEGATIVE ALE SCHIMBARII CLIMEI?

    Pentru a preintampina sau a minimaliza impacturile negative asupra planetei cauzate de schimbarea climei omenirea n-are alta varianta decat cea de a uni eforturile tuturor tarilor, in primul rand a celor inalt dezvoltate, la reducerea impactului asupra naturii. De fapt, anume lor le apartine cea mai mare parte a gazelor de sera emise in atmosfera in ultimul secol. Tarile vest-europene, America de Nord, Japonia si alte cateva si-au creat o parte din bogatia actuala prin pomparea in atmosfera a unor cantitati enorme de gaze de sera, cu mult inainte de a intelege care pot fi consecintele probabile. Conventia Cadru a ONU cu privire la Schimbarea Climei elaborata in 1992 la Rio-de-Janeiro si ratificata pana in prezent de 176 de tari prevede obligatii ale partilor semnatare de reducere a volumului de emisii a gazelor de sera pana la nivelul anului 1990. Ea stabileste ca statele dezvoltate sa-si atribuie cea mai mare responsabilitate pentru combaterea schimbarii climei, la fel ca si obligatia de a acoperi costul actiunilor respective. Aceste tari trebuie sa aiba rolul de lider in diminuarea consecintelor schimbarii climei si a impacturilor ei adverse.
    Asupra tuturor tarilor se va extinde o presiune crescanda de a reduce cantitatile de carbune si petrol utilizate, deoarice emisiile legate de energie sunt cauza principala a schimbarii climei. De asemenea, vor exista presiuni, dar si stimulente, pentru a implementa tehnologii avansate, cu reduceri ale consumului de energie si volumului de reziduuri, astfel incat in viitor sa se produca mai putine daune.
    Republica Moldova a elaborat prima Comunicare Nationala in care pentru prima data au fost generalizate rezultatele cercetarilor savantilor moldoveni in domeniile poluarii bazinului aerian, tendintelor schimbarilor climatice in plan national si regional, vulnerabilitati si adaptibilitatii la aceste schimbari ale ecosistemelor naturale si artificiale. Pe baza acestor rezultate s-au efectuat pronosticuri pentru urmatorul secol, care va sta la baza elaborarii unui set de recomandari in vederea diminuarii impactului negativ al schimbarilor date.
    Desi tara noastra nu va spori considerabil volumul de emisii a gazelor de sera in viitorul apropiat (catre anul 2010 ele vor reprezenta doar 40-50% fata de 1990) ea poate si trebuie sa intreprinda masuri pentru atenuarea consecintelor schimbarii climei.
    In sectorul energetic este necesar de a implementa parghii de sporire a eficientei si conservarii energiei, inclusiv de catre consumatorii de rand. Lichidarea pierderilor la producerea, transportarea si consumarea caldurii, apei, energiei electrice, etc. prin imbunatatirea evidentei, diferentierea preturilor, inevitabil conduce la arderea unor cantitati mai micii de combustibil fosil si reducerea emisiilor de gaze in atmosfera. Alta rezerva este introducerea surselor energetice regenerabile (radiatiei solare, vantul) in balanta de consum in cazurile cand acestea se dovedesc a fi competitive din punct de vedere economic.
    In transporturi se prevede utilizarea in masura mai larga a transportului electric urban si electrificarea cailor ferate, schimbarea radiala a sistemelor de control a tehnicii si calitatii combustibilului, de deservire mai buna a automobilelor si limitarea importului tehnicii vechi.
    Atenuarea emisiilor de gaze de sera in domeniul agriculturii se bazeaza pe aplicarea masurilor de prevenire a incinerarii resturilor vegetale pe campuri si utilizarea tehnologiilor de recuperare a metanului rezultat din descompunerea dejectiilor animale. Compostarea reziduurilor vegetale, alaturi de reducerea partiala a emisiilor de gaze, ar permite sa se utilizeze suplimentar o cantitate mare de combustibil pretios. Savantii agrari trebuie sa fie gata sa puna la dispozitia producatorilor tehnologii si soiuri de culturi care ar face fata in cazul cresterii insuficientei de apa. De asemenea, este necesara restabilirea treptata a sistemelor de irigare pentru obtinerea recoltelor sigure in cazul secetelor posibile.
    Valorificarea potentialului de extindere a padurilor in scopul ameliorarii situatiei ecologice, inclusiv a stocarii emisiilor de gaze cu efect de sera, constituie o componenta principala a politicii ecologice. Volumul lucrarilor de plantare a padurilor (cca 1000 ha pe an) nu satisfac cerintele actuale. Este necesar de a largi considerabil suprafata terenurilor impadurite cu implicarea in aceste lucrari a fermierilor. Indeosebi ar fi util sa se prevada impadurirea zonelor de protectie a raurilor si bazinelor acvatice, a terenurilor degradate, sadirea fasiilor forestiere antierozionale. Importanta ramane problema protectiei spatiilor verzi din localitatile urbane si rurale asupra carora este exercitata o presiune tehnogena in continua crestere.
    Valorificarea judicioasa a deseurilor industriale, agricole si menagere prin implementarea colectarii lor separate si reintroducerea in ciclul tehnologic (hartia, sticla, plasticul), amenajarea gropilor de reziduuri in fiecare localitate conform cerintelor sanitare si ecologice, micsorarea toxicitatii deseurilor va permite sa se reduca impactul lor negativ asupra factorilor de mediu si diversitatii biologice, cresterea rezistentei acestora in cazul schimbarii climei.
    Ministerul Mediului si Amenajarii Teritoriului al Republicii Moldova, cu sustinerea oficiului in Moldova a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare,s va continua implementarea proiectului "Schimbarea climei" in faza urmatoare care prevede elaborarea strategiei nationale privind diminuarea consecintelor fenomenului de incalzire a planetei. La discutarea documentului in cauza vor putea participa reprezentantii publicului larg, ONG-urilor, cetateni de rand.
    Savantii si specialistii in domeniu nu mai discuta asupra faptului daca schimbarea climei este sau nu o problema serioasa. Mai degraba aceste cercuri sunt preocupate de modul cum se vor dezvolta procesele, care vor fi efectele pentru natura si societate si cum s-ar putea diminua consecintele lor. Cetatenii trebuie sa constientizeze existenta problemei in cauza si fiecare, in felul sau, sa contribuie la micsorarea impactului asupra mediului inconjurator.
    Cercetatorii au demonstrat ca incalzirea globala nu poate fi stopata. Stoparea nivelului efectului de sera nu este indeajuns pentru incetinirea schimbarii climei, informeaza publicatia Scientific American, citata de Mediafax. Rezultatele unui studiu arata ca nivelul efectului de sera se stabilizase acum cinci ani, dar ca temperaturile globale vor fi in continua crestere, cu o jumatate de grad pana la sfarsitul secolului, iar nivelul marii va creste cu 11 centrimetri. La ratele cele mai mari de acumulare a gazelor ce genereaza efectul de sera s-a demonstrat ca temperatura globala ar creste cu 3,5 grade C, iar nivelul marii s-ar ridica cu 30 de cm. Astfel, temperatura globala va mai creste din cauza inertiei termale, adica apa din oceane se incalzeste si se raceste mai greu decat aerul, din cauza densitatii.(M.G.)