Biomasa reprezinta componentul vegetal al naturii. Ca forma de pastrare a energiei Soarelui în forma chimica, biomasa este unul din cele mai populare si universale resurse de pe Pamânt. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hârtie, tesaturi, medicamente si substante chimice. Biomasa este utilizata în scopuri energetice din momentul descoperirii de catre om a focului. Astazi combustibilul din biomasa poate fi utilizat în diferite scopuri – de la încalzirea încaperilor pâna producerea energiei electrice si combustibililor pentru automobile. Date generale :

    Masa totala (inclusiv umid.) - peste 2000 mlrd tone;
    Masa totala a plantelor terestre - 1800 mlrd tone;
    Masa totala a padurilor - 1600 mlrd tone;
    Cantitatea energiei acumulate în biomasa terestra - 25.000*1018 J;
    Cresterea anuala a biomasei - 400.000 mil tone;
    Viteza acumularii energiei de catre biomasa terestra - 3000*1018 J pe an (95TWt);
    Consumul total anual a tuturor tipurilor de energie - 400*1018 J pe an (22TWt);
    Utilizarea energiei biomasei - 55*1018 J pe an (1,7TWt).
   Compozitia chimica a biomasei poate fi diferentiata în cîteva tipuri. De obicei plantele contin 25% lignina si 75% glucide (celuloza si hemiceluloza) sau zaharide. Fractiunea glucidica este compusa dintr-o multime de molecule de zaharide, unite între ele prin lanturi polimerice lungi. Una din cele mai importante glucide este celuloza. Componenta ligninica este compusa din molecule nesaharizate. Natura utilizeaza moleculele polimerice lungi de celuloza la formarea tesuturilor, care asigura integritatea plantelor. Lignina apare în plante ca ceva de genul lipiciului, care leaga moleculele celulozice între ele.

Cum se formeaza biomasa?

   Bioxidul de carbon din atmesfera si apa din sol participa în procesul obtinerii glucidelor (saharidelor), care formeaza „blocurile de constructie” a biomasei. Astfel, energia solara, utilizata la fotosinteza, îsi pastreaza forma chimica în structura biomasei. Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante reactioneaza formînd dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.

Ca adaugare la sensul sau estetic de flora pamînteasca a planetei, biomasa prezinta o rezerva resursa util si important pentru om. Pe parcursul a mii de ani oamenii extrageau energia soarelui, pastrata în forma de energiei legaturilor chimice, arzînd biomasa în calitate de combustibil sau utilizînd-o în alimentatie, utilizînd energia zaharidelor si celulozei. Pe parcursul ultimelor secole omenirea a învatat sa obtina tipurile fosile de biomasa, în deosebi, în forma de carbune.

Combustibilii fosili prezinta rezultatul reactiei chimice foarte încete de transformare polisaharidelor în compusi chimici asemanatoarei fractiei ligninice. În rezultat compusul chimic al carbunelui asigura o sursa de energie mai concentrata. Toate tipurile de combustibil fosil, utilizate de catre omenire – carbune, petrol, gaze naturale – reprezinta (prin sine) biomasa straveche. Timp de milioane de ani pe Pamînt resturile plantelor (vegetale) se transforma în combustibil. Desi combustibilul extras consta din aceleeasi componente – hidrogen si carbon - ca si biomasa ”proaspata”, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru ca formarea lui necesita o perioada îndelungata de timp.
Utilizarea biomasei creste cu tempuri rapide. În unele state dezvoltate biomasa este utilizata destul de intens, spre exemplu, Suedia, care îsi asigura 15% din necesitatea în surse energetice primare. Suedia planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu închiderea statiilor atomo- si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. În SUA 4%, unde din energie este obtinuta din biomasa, aproape de cantitatea obtinuta la statiile atomo-electrice, astazi functioneaza instalatii cu capacitatea totala de 9000 MW, unde se arde biomasa cu scopul obtinerii energiei electrice. Biomasa cu usurinta poate asigura peste 20% din necesitatile energetice a tarii. Altfel spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite înlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%.

Cota parte a biomasei în volumul total a energiei utilizate în unele tari:
> Nepal - 94%;
> Kenia - 95%;
> Malazia - 94%;
> India - 50%;
> China - 33%;
> Brazilia - 25%;
> Egiptul - 20%.

  În tarile în curs de dezvoltare biomasa este utilizata neefectiv, obtinându-se, ca regula, 5-15% din necesitatea totala. În plus, biomasa nu este atât de comoda în utilizare ca combustibilul fosil.
   Utilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la prepararea bucatelor în încaperi putin aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule solide, alte substante organice, concentratia carora poate întrece nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. În plus, utilizarea traditionala a biomasei (de obicei arderea lemnului) este favorizeaza deficitul în crestere a materiei lemnoase: Saracirea de resurse, de substante hranitoare, problemele legate de micsorarea suprafetelor padurilor si largirea pustiurilor.
   La începutul anilor '80 aproape 1,3 mlrd oameni îsi asigurau necesitatea în combustibil pe baza micsorarii rezervelor forestiere.
   Exista un potential enorm a biomasei, care poate fi inclus în circuit în cazul înbunatatirii utilizarii resurselor existente si cresterea productivitatii. Bioenergetica poate fi modernizata datorita tehnologiilor moderne de transformare a biomasei initiale în purtatori de energie moderni si comozi (energie electrica, combustibili lichizi si gazosi, solid finisat).