BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink


    Antarctica se incalzeste mult mai repede decat se presupunea, aproximativ de doua ori mai repede decat restul globului. Cresterea cantitatilor de gaze cu efect de sera de la activitatile umane va determina temperaturi mult mai ridicate, conform unui studiu stiintific fara precedent realizat in regiune de o echipa internationala compusa din 300 specialisti. Se preconizeaza ca cel putin jumatate din gheata Antarcticii se va topi pana la sfarsitul acestui secol, alaturi de o portiune semnificativa a Groenlandei, avand in vedere ca temperatura va creste cu 4-7 grade Celsius pana in anul 2100. Aceste schimbari vor avea un impact major asupra Pamantului, contribuind la ridicarea nivelului marilor si la intensificarea procesului de incalzire globala, conform raportului final al The Arctic Climate Impact Assessment (ACIA).
    Evaluarea acestui proces se bazeaza pe estimarea viitoarelor emisii de gaze cu efect de sera, iar rezultatele incorporeaza date din cinci modele climatice globale utilizate de The Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC). Incalzirea globala afecteaza acum oamenii din Antarctica, care experimenteaza cele mai rapide si severe schimbari climatice de pe Pamant.

Ce se intampla?

   · In Alaska, Vestul Canadei si Estul Rusiei temperaturile medii in timpul iernii au fost cu 3-4 grade Celsius mai mari decat normalul termic, in ultimii 50 de ani si se preconizeaza o crestere cu 4-7 grade Celsius in urmatorul secol.
   · Jumatate din gheata Antarcticii se va topi pana la sfarsitul secolului XXI, iar unele previziuni sumbre arata ca suprafata acoperita cu gheata va disparea aproape in totalitate. Acest proces va avea consecinte dezastruoase pentru cateva speciii de animale arctice cum ar fi focile, dar si pentru oamenii care le folosesc ca sursa principala de hrana. In acelasi timp, reducerea ghetii va oferi unor regiuni acces la mare.
   · In Alaska, Vestul Canadei si Estul Rusiei temperaturile medii in timpul iernii au fost cu 3-4 grade Celsius mai mari decat normalul termic, in ultimii 50 de ani si se preconizeaza o crestere cu 4-7 grade Celsius in urmatorul secol.
   · Jumatate din gheata Antarcticii se va topi pana la sfarsitul secolului XXI, iar unele previziuni sumbre arata ca suprafata acoperita cu gheata va disparea aproape in totalitate. Acest proces va avea consecinte dezastruoase pentru cateva speciii de animale arctice cum ar fi focile, dar si pentru oamenii care le folosesc ca sursa principala de hrana. In acelasi timp, reducerea ghetii va oferi unor regiuni acces la mare.
   · Incalzirea globala va duce la topirea ghetii din Groenlanda, contribuind la cresterea substantiala a nivelului marii. Pe termen lung, Groenlanda contine apa suficienta pentru a putea ridica nivelul marii cu aproximativ 7 metri.
   · Daca Oceanul Arctic nu va avea gheata in perioada verii, este probabil ca ursul polar si cateva specii de foci sa devina specii pe cale de disparitie.    · Modificarea climatului arctic prezinta provocari serioase privind asigurarea hranei si sanatatea populatiilor indigene, provocari care privesc chiar supravietuirea unor culturi.
   · Multe orase de pe coasta Antarcticii se confrunta cu riscuri privind eroziunea si inundatiile, ca urmare a cresterii nivelului marii, topirii ghetii si dezghetarii stratului de permafrost.
   · In secolul urmator se asteapta o accelerare a modificarilor climatice, care contribuie la schimbari importante pe plan: ecologic, social si economic, dar cercetarile arata ca multe dintre acestea au inceput deja.
    In baza Protocolului de la Kyoto, Comunitatea Europeana s-a angajat sa reduca emisiile gazelor cu efect de sera cu 8% in perioada 2008-2012, comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1990. Conform protocolului, prin gaze cu efect de sera se inteleg compusi gazosi ai atmosferei, atat naturali, cat si artificiali, care absorb si emit radiatii infrarosii, mai precis: dioxid de carbon, metan, oxid de azot, hidrofluorocarbonati, perfluorocarbonati etc.